eCLIMB.ro
AUTENTIFICARE
      
utilizator nou    parola uitata
Numele:
 
Parola:  
 

Ciprian Lolu intre dedicare, risc si responsabilitatepostat de geo_bivuac
 
Cum ai inceput cariera in Salvamont si ce te-a motivat sa ramai in acest domeniu timp de peste 25 de ani?
Cand eram in copilarie, ma vedeam mecanic de locomotiva. Ulterior, fascinatia pentru locomotive m-a insotit inclusiv in perioada facultatii. Dupa aceea, au urmat doi ani in invatamant (unul de fizica la Cluj si unul de matematica la Zarnesti), iar apoi era in 2002 cand mi s-a oferit sansa sa ma angajez la Salvamont, insa in cartea de munca figura muncitor necalificat, desi absolvisem deja scoala Salvamont.

La vremea respectiva, meseria de salvator montan nu era inca legiferata. Nu stiu exact ce m-a facut atunci sa aleg acest drum, dar cu siguranta, acum, dupa atatia ani, daca as fi pus din nou in situatia de a decide ce vreau sa fac cu viata mea, as alege aceeasi meserie.

Cumva, cred in destin si in rolul fiecarui om pe pamant, iar rolul meu asa il vad in aceasta viata.


Care a fost cea mai memorabila interventie la care ai participat in Bucegi sau Piatra Craiului?
Sunt multe. Va dati seama ca, anual, am ocazia de a fi prezent la actiuni realmente dificile. Probabil ca actiunile memorabile, asa cum le numiti, sunt cele in care factorul decizional este in mana mea. Ma refer la interventii care dureaza foarte mult, implica un numar foarte mare de salvatori si se desfasoara in zone extrem de expuse.

Bineinteles ca, in Romania, la ora actuala, prin prisma platformelor de socializare, foarte multi devin peste noapte experti in domeniu si emit pareri care ma fac sa reflectez asupra nivelului real de cunostinte pe care il dobandim de-a lungul vietii. Adica eu nu pot sa comentez pe Facebook o procedura chirurgicala realizata de un medic, ar fi absurd.

Poate doar daca nivelul meu de analiza ar fi diminuat de dorinta de a face zgomot sau de a ma afirma inutil. Daca ar fi totusi sa ma gandesc la un caz anume, as aminti cazul Oana. In urma unui accident grav in Caldarea Ocolita, cu multiple fracturi, inclusiv la nivel cervical, a reusit sa se recupereze complet. In fond, aceasta este bucuria meseriei noastre: sa stii ca persoana pe care ai intervenit sa o salvezi se recupereaza si se poate bucura din nou de munte, poate cu un plus de constientizare, stiind cat de imprevizibila poate fi fiecare zi.

Cum s-a schimbat activitatea Salvamont in ultimii 25 de ani, de la primele ture pana la tehnologia moderna de astazi?
Cred ca este evident ca, in 25 de ani, s-au schimbat foarte multe, inclusiv viata in Romania. Legat de Salvamont Zarnesti, ce pot sa spun, cumva, vremurile de atunci uneori imi lipsesc.

Lipsa tehnologiei ducea la un studiu mult mai detaliat al arealului Pietrei Craiului. Pentru mine, cartea lui Emilian Cristea era o adevarata biblie. In acelasi timp, insa, actiunile de salvare aveau timpi mult mai mari, din cauza lipsei unor informatii exacte. O alarmare indirecta, cu date foarte vagi, nu putea avea ca rezultat o interventie eficienta si rapida.


In prezent, tehnologia spune foarte mult: salvarea aero, dispozitivele din kitul de avalansa, inclusiv rucsacul de avalansa, echipamentele medicale moderne pentru imobilizarea fracturilor sau pentru izolarea termica, dronele cu termoviziune, iar lista poate continua. Este clar ca, pentru a fi eficient in zilele de astazi, trebuie sa fii conectat la realitatea tehnologica actuala. La noi, in cadrul Serviciului Public Local Salvamont Zarnesti, suntem conectati direct la aceasta evolutie.


Care este partea cea mai dificila a muncii unui salvamontist si cum faci fata stresului din situatiile critice?
Cred ca unul dintre cele mai stresante aspecte pentru noi este expunerea la anumiti factori de risc pe care nu ii putem controla. De exemplu, un rapel pe un perete neparcurs de un traseu de alpinism si pe care esti nevoit sa il cobori. Evident, daca nu ai nici macar o estimare clara a lungimii, stresul este si mai mare, din cauza riscului de caderi de pietre, dar si a modului in care gasesti un loc sigur pentru regrupare.

Vorbim totusi de misiuni de salvare, iar modul in care alegi sa efectuezi acel rapel poate provoca o accidentare a celui de sub tine sau chiar compromiterea misiunii. In aceeasi ordine de idei, putem vorbi si despre sezonul de iarna, cand riscul de avalansa este un factor major. La un grad de risc 3, de exemplu, te afli cumva intr-o zona de incertitudine, un 50/50. In situatia unui accident intr-o zona expusa unui astfel de risc, deciziile trebuie asumate.

Consider ca, intr-o astfel de situatie, nu poti abandona misiunea, chiar daca riscul este interpretabil. Pe de alta parte, principiul siguranta salvatorului inainte de orice ramane fundamental. Chiar si la un nivel superior de risc, nu poti spune clar, dinainte: renunt la misiune sau merg mai departe. Sunt decizii extrem de stresante, care pot inclina balanta fie in directia salvarii victimei, fie in directia propriei sigurante.

Ce calitati crezi ca sunt esentiale pentru un salvamontist de succes?
In primul rand, nu as defini salvatorul montan de succes, ar fi impropriu; poate mai degraba un salvator montan eficient in orice tip de salvare montana. Criterii sau calitati: as mentiona un nivel tehnic foarte bun, atat in sezonul de vara, cat si in sezonul de iarna. Asta implica atat alpinism, cat si schi alpinism. Apoi, latura pregatirii medicale o vad la fel de esentiala, degeaba ajungi la victima daca nu stii cum sa o ajuti. De asemenea, cunoasterea arealului in care iti desfasori activitatea are o valoare la fel de importanta.


Stabilirea accesului si a rutei de retragere pot face diferenta in misiunile de salvare. In plus, este necesar sa fii un bun tehnician in manevrele de coarda, pentru deplasarea in misiunile de salvare montana. Nu in ultimul rand, as evidentia spiritul de lucru in echipa, care poate genera un lider. Daca ar fi sa fac o analogie, as compara echipa cu un lant: acesta este alcatuit din zale, iar o za rupta inseamna un lant compromis. Asa este si in salvarea montana, unde fiecare are rolul sau bine stabilit si doar impreuna putem duce misiunea la bun sfarsit, fara erori umane.

De altfel, coordonatorul misiunii il vad ca pe un lider, nu ca pe un sef de birou. Grija acelui lider este sa fie prezent, implicat direct si, ori de cate ori simte ca ceva nu este in regula, sa poata interveni prompt si sa remedieze problema, astfel incat misiunea sa continue in conditii de siguranta.


Cum ai devenit specialist in heli-salvamont si ce implica acest tip de interventie?
Primul meu contact cu salvarea aero a fost prin 2004. La vremea respectiva, totul era cumva experimental: rapel din elicopter, coarda fixa in elicopter, lucruri care aveau, atat din punct de vedere al riscului, cat si al eficientei, limitele lor.

Ulterior, in mai 2014, am participat la un modul de o saptamana in Padina-Bucegi, un modul de formare printr-un proiect international REGA-DSU, care a implicat toate structurile in privinta misiunilor de salvare montana, inclusiv pe noi. De aici, lucrurile au inceput sa capete o directie clara in ceea ce priveste misiunile aero. In 2022 am urmat un nou modul de reactualizare a cunostintelor privind salvarea aero, iar in 2023 am parcurs un ultim modul privind utilizarea dispozitivului Petzl Lezard pentru salvarea din perete.

De asemenea, pe partea de formare profesionala de nivel medical, anii 2024 si 2025 au fost dedicati modulelor de paramedic modul 1, respectiv paramedic modul 2.
Ce implica toata aceasta pregatire aero? Multa dedicare, seriozitate si profesionalism.

Care sunt principalele provocari cand operezi cu elicopterul in zone montane dificile?
Este limpede ca, intr-o zona foarte dificila, insertia mea, de exemplu prin intermediul troliului, este una provocatoare. In momentul de fata, pot spune ca acest lucru se datoreaza in mod direct echipajului de pe elicopter: cei doi piloti, precum si trolistul, iar maiestria lor este cea care face diferenta.

Ai avut momente periculoase sau situatii in care totul parea sa mearga impotriva ta in timpul unei misiuni heli-salvamont?

Sigur ca da, in salvarea aero totul depinde, in primul rand, de factorii atmosferici. Apusul de soare este un reper-limita pentru inceperea unei misiuni aero. De asemenea, schimbarile meteo si vantul pot duce la abandonul misiunii in sine. Au fost situatii in care am fost nevoiti sa renuntam la misiunea aero, iar atunci solutia ramane interventia terestra, care implica o alta strategie si timpi de interventie ce pot ajunge la aproximativ 10-12 ore sau chiar mai mult.


Ce echipamente sau tehnologii consideri ca au schimbat jocul in salvarea montana in ultimii ani?
Multe, de la echipamentul individual pana la echipamentele colective de salvare montana. Nu as putea generaliza, dar trebuie sa privim realitatea: de la ideea de a merge pe jos cu o targa improvizata pana la utilizarea mijloacelor de deplasare motorizate sau a salvarii aero este o diferenta majora.

De asemenea, modul in care se obtine o localizare in prezent, comparativ cu acum 25 de ani, sau modul in care putem vizualiza un areal reprezinta diferente semnificative. In aceeasi logica, modul de lansare a unei targi in prezent este incomparabil cu cel de acum 25 de ani. Asadar, nu pot oferi o lista clara, tocmai din cauza riscului de a omite anumite elemente. Spun acest lucru si pentru ca multe s-au schimbat, insa, probabil, un element a ramas constant: calitatea resursei umane, oamenii care au acelasi reper si aceeasi dedicare atunci cand vorbim despre salvarea montana. Oameni formati, in primul rand, prin activitati montane.

Cum colaborezi cu echipajele de la sol si cu pilotii de elicopter in timpul unei interventii?
In clipa de fata, comunicarea este esentiala si mult simplificata prin statiile STS, pe care le avem inclusiv noi in dotare. De asemenea, exista si un cod de semne vizibile, realizat de salvator de la sol sau din aer, care este receptat de catre trolist.


Ce te face sa te trezesti in fiecare zi pregatit sa risti pentru salvarea altora?
Meseria pe care am ales-o acum multi ani, de fapt, atunci cand am ales-o, am raspuns deja la aceasta intrebare: dedicare 100% acestei cauze. Nu poti merge la o misiune de salvare cu sufletul impartit, gandindu-te tocmai acum sau nu am chef. Astfel de stari nu duc decat la cresterea riscului de eroare umana.

Exista o poveste a unui salvator sau a unei persoane salvate care ti-a ramas intiparita in memorie?
Sunt chiar foarte multe, unele care ajung sa genereze chiar si o prietenie bazata pe mult respect, altele pe care timpul ar vrea sa te faca sa le uiti. Totusi, persoana in cauza iti apare in cale dupa multi ani, te priveste si te saluta cu respect, intrebandu-te daca iti mai aduci aminte de ea.

Bineinteles ca, prima reactie este sa spui nu, dar atunci cand iti arata un semn distinct, cum ar fi o mare cicatrice lasata de un traumatism sever, pe care nu ai cum sa nu il recunosti, iti revine in memorie. Atunci revii cu un zambet implinit si spui: Nu pot sa cred, cati ani au trecut, ma bucur sa te revad.

Asadar, aceasta este, de fapt, marea satisfactie in aceasta meserie: faptul ca suntem oameni pentru oameni.


Cum reusesti sa imbini viata personala cu orele lungi si solicitante de munca pe munte?
Viata mea este, in mare parte, despre munte, iar meseria mea implica, intr-un fel, echilibru in viata de zi cu zi. De exemplu, chiar si concediul il aleg prin prisma unor proiecte legate de munte. Este adevarat ca, in ultimii ani, ma provoaca si latura administrativa a Serviciului Public Local Salvamont Zarnesti, insa exista si satisfactie atunci cand stii ca lucrurile evolueaza si nu se degradeaza.

Ce sfat ai oferi tinerilor care viseaza sa devina salvamontisti sau sa lucreze in heli-salvamont?
Hai sa clarificam un aspect: in salvamont nu exista notiunea de heli-salvamont. Asadar, daca cineva spune ca vrea sa devina salvator montan doar pentru acest lucru, sincer ii spun sa coboare cu picioarele pe pamant. Va ofer si un argument clar: exista situatii in care elicopterul doar te insera in masiv si nu poate realiza operatiunea de extractie. In acel moment, daca ai plecat de la o astfel de premisa, risti sa devii si tu, la randul tau, o alta victima in misiunea respectiva.

Asadar, cine doreste sa devina salvator montan la Salvamont Zarnesti trebuie, in primul rand, sa inteleaga ca salvarea montana se face fara elicopter. In momentul in care, dupa multi ani de formare profesionala, devii un salvator montan de baza in cadrul acestei echipe, cu siguranta vei putea continua la next level.

Ce sfat ofer tinerilor care doresc sa devina salvatori montani?
In primul rand, cei care vin trebuie sa aiba in spate un background de activitati montane, cu experienta in alpinism si schi alpinism cat mai bogata. Ulterior, trebuie sa inteleaga ca aceasta meserie nu implica un job cu o componenta financiara buna sau foarte buna, ci unul care presupune multa dedicare.
Eu, daca alegeam calea banului, cu siguranta nu alegeam meseria de salvator montan.

Dupa peste 25 de ani de experienta, ce inseamna pentru tine muntele si relatia cu natura?
Experienta mea pe munte nu se rezuma la doar 25 de ani, ci as putea sa o estimez la aproximativ 40 de ani, fiind format initial de bunicul meu inca din copilarie, ulterior prin ceea ce am dobandit de-a lungul anilor, atat pe latura meseriei pe care o practic, cat si prin proiectele pe care le-am incheiat sau pe care inca le continui.

As aminti Mustagh Ata (7545 m), recordul national pe schi de tura, precum si premiera din spatele acestuia, sau proiectul personal de viata 82+, ori La Grande Course, apogeul meu personal in competitiile de schi alpinism. Sunt doar cateva repere care ma definesc si care imi arata ca muntele este, in primul rand, casa unde imi traiesc viata.



Care este cel mai neasteptat lucru pe care l-ai vazut sau experimentat pe munte in toti acesti ani?
In clipa de fata nu cred ca exista lucruri neasteptate pe munte. As putea mentiona, poate, deplasarea mea cu echipamentul de schi si de expeditie, in accesul spre tabara de baza de la Mustagh Ata, folosind dromaderul, in Muntii Pamir, in vara anului 2015.


Cum te-ai schimbat ca om dupa zeci de misiuni dificile si situatii limita?
Intr-un singur cuvant: maturizare.

Exista un ritual sau o rutina pe care o urmezi inainte de fiecare interventie pe munte?
Nu, interventiile montane sunt spontane, neprogramate si te pot surprinde de oriunde, inclusiv de la o nunta, din piata, din masina sau de pe stanca, oriunde si in orice moment.

Important este modul in care iti gestionezi ulterior timpul, calculele, strategia si eficienta in misiunea pe care o ai de dus la bun sfarsit.


Daca muntele te-ar putea invata un singur lucru, care crezi ca ar fi acela?

De asemenea, intr-o singura fraza: sa respecti faptul ca viata este dependenta de alegerile tale, acolo, in inima muntelui.

ciprian lolu salvamont salvamont romania salvare montana bucegi piatra craiului interventii montane heli salvamont alpinism schi alpinism munte siguranta pe munte rescue montaniarzi aventuri montane echipa salvamont viata pe munte experiente montane risc si adrenalina povesti reale interviu salvamont


postat de geo_bivuac


Boulder
Escalada
Alpinism tehnic
Catarare pe gheata
Dry tooling
Alpinism de altitudine
Deep water solo

Filtrati dupa genul de catarare
 
Toate articolele


EFORTURI AEROBE SI EFORTURI ANAEROBE
postat de geo_bivuac
22
March
2012
Un articol explicativ despre tipurile de eforturi in sport


De la vis la realitate Californiana - Fitz Roy
postat de geo_bivuac
15
February
2016
Mihnea Radulescu impreuna cu Ioana Georgescu au parcurs renumitul traseu Californiana din Fitz Roy - Patagonia


Fisura Albastra Ieri si Azi
postat de geo_bivuac
06
March
2012
O mica poveste despre cum a fost facut filmul "Fisura Albastra Ieri si Azi"

Muntii BUCEGI - 53 trasee
Muntii HASMAS - 19 trasee
Muntii POSTAVARU - 15 trasee
Muntii RETEZAT - 8 trasee
Muntii CAPATINII - 4 trasee
Muntii MEHEDINTI - 4 trasee
Muntii METALIFERI - 3 trasee
Muntii LEAOTA - 3 trasee
Muntii TRASCAU - 2 trasee
Muntii PARING - 1 traseu
Muntii VALCAN - 1 traseu
Muntii GIURGEU - 1 traseu
Toate traseele <site map>
Tastati numele traseului (autocomplete) 
La 80 de ani Chris Bonington catara The Old Man Of Hoy
Spice Girl. First Female E9
Magic Line with Carlo Traversi
TOATE FILMELE
 
   


LID (Lure Ice & Dry)
postat de geo_bivuac
10
January
2023
Muntii FAGARASULUI
Un traseu mixt, de gheata si dry, 5lc, WI3/M4, cca. 210m in peretele Caltunului din Fagaras


Faleza La Sepultori
postat de geo_bivuac
02
May
2022
Cum weekendul ce a trecut a fost 1 mai muncitoresc,Alex Paul Manoliu impreuna cu Andrei Gurgu si Stefan Ionescu au plecat la munca in Cheile Dobrogei cu plan de a amenaja cateva trasee noi de escalada.


UnTold agam
postat de Andrei
19
July
2021
Muntii FAGARASULUI - Laitel - Vama Cucului
UnTold agam - un traseu frumos, usor, la 50m in spatele ref. Caltun.


Cheile Crovului
postat de geo_bivuac
17
November
2020
Muntii LEAOTA
Caracteristica zonei: roca este calcar. Peretii sunt in general de dimensiuni intre 15-50 m. sportiva sunt echipate cu ancore mecanice, urechi si top-uri cu lant sau urechi cu inel
   


21
January
2020
Intalnire cu Nina Caprez si Pete Whittaker

În perioada 10-14 februarie, va avea loc la sala de escaladă Carpatic din București, prima ediție a evenimentelor sportive Blue Peregrine. În cadrul acestora, doi dintre cei mai buni cățărători ai momentului, Nina Caprez și Pete Whittaker, vor susține sesiuni de prezentare și ateliere practice pe teme diferite.


16
September
2015
Juniorii Climb Again la BMC Paraclimbing 2015

Prima noastră grupă de copii cu deficiențe de vedere, cu care lucrăm deja de doi ani, a mai trecut un prag de maturizare sportivă. După un sezon 2014-2015 plin de demonstrații și participări oficiale la competițiile locale de cățărat, din echipa Climb Again au început să se desprindă, dincolo de rezultatele terapeutice, și câteva vârfuri cu motivație pentru performanță.


21
July
2015
Actiune de reparare a Refugiului Costila

Pentru repararea lui va cerem ajutorul, tuturor celor care de-a lungul timpului l-ati utilizat pentru ascensiunile voastre din zona Costila si muntii Bucegi. Doar impreuna vom putea sa ii redam stralucirea, sa il putem utiliza in continuare si sa il lasam generatiilor viitoare.


11
May
2015
Un nou panou de escalada indoor

Din luna mai 2015 va exista un nou panou de escalada indoor in Romania. Acesta va functiona in Falticeni, judetul Suceava.