Pentru a ajunge la trasee trebuie sa traversati Valea Costilei si sa ocoliti pe stinga Tancul Mic pina la traseul Suzana dupa care o luati in stinga pe vilcelul Pietros dar nu mai mult de 200 metri pentru ca va trebui sa parasiti vilcelul si sa o luati oblic stinga pe o panta de iarba pina ajungeti la un punct de belvedere unde va trebui sa coboriti cca. 20 metri si sa luati o panta abrupta in piept vreme de 15 minute Atentie unele pasaje sint expuse asa ca aveti grija unde calcati. Ajunsi in Brina Policandrului veti observa in fata Traseul Innominata iar in dreapta acestuia Narcisiada. La 5 metri mai in stinga porneste traseul Fisura Suspendata iar la 100 de metri de acesta veti gasi un piton cu inel unde veti regrupa pentru a pleca in traseele Fluturele de Piatra, Policandrului si Fiura Mult Dorita(Atentie primele trei lungimi din Traseul Policandrului sint comune cu Fisura Mult Dorita, iar prima lungime de iarba este comuna si cu Traseul Fluturele de Iarba).
Prima lungime de coardă este defapt o pantă cu iarbă, în care nu există asigurări. Regruparea (bună) este punctul în care cele două trasee se despart, Fluturele de Piatră porneşte pe fisura din dreapta şi Policandrul pe cea din stânga.
A doua lungime debutează printr-o mică surplombă, pe care am abordat-o direct, urmată de o faţă înclinată până se ajunge într-o grotă mică şi înierbată. De aici porneşte cel mai dificil pas din traseu, un fel de bavareză/diedru destul de solicitant, care se poate trece şi la artificial.
Noi am făcut această lungime exact pe lungimea corzii (50m), permiţându-i lui George să ajungă pe brâna cu jnepeni unde se află amenajată o regrupare solidă (cu spituri). Chiar înainte de brâna mai este o zonă sensibilă, cu o faţă plina de prize din specia “muştelor”.
M-am bucurat să aud că ce-i mai greu a trecut, aşa că mă delectam cu peisajul frumos ce se aşternea în faţa peretelui. Semi-liniştită aşa cum eram m-am uitat în sus şi liniştea a dispărut. Deasupra noastră, foarte aproape, se profila un mic tăvănel. Eh, pe ăsta cum îl trec?
Am aflat curând.
A treia lungime parcurge mica faţă de dinaintea tavanului, trcând de acesta pe partea dreaptă, unde am găsit prize bune. Trecerea este bine asigurată, ceea ce generează un plus de calm. Ajungem la scurt timp în Brâna Suspendată, care este semnalizată printr-o porţiune de iarbă şi jnepeni. Regruparea se află la baza peretelui şi este bună.
Urmează o lungime mai uşurică, finalizată printr-o rampă înclinată din piatră, unde se află regruparea.
Eram înconjuraţi de fluturaşi de stâncă (Tichodroma muraria sau Wallcreeper). Zburau cu repreziciune pe lângă noi, lăsând în urmă doar o impresie de dungi roşii, de la penaj.
De pe rampă porneşte o fisură pe care am urmat-o pana sub impunătorul tavan de gresie (ca să nu scriu înfiorător :D ). Întalnim şi spituri ca asigurări pe această lungime, spituri care sunt şi deasupra tavanului. Se continuă fisura până în regrupare. Nu-mi mai amintesc cum am trecut tavanul, însă ştiu că a funcţionat de minune sfatul de a ridica picioarele cât mai sus, ca să pot pune presiune pe ele.
În ultima lungime din Fluturele de Piatră se micşorează din dificultate, deşi nu există carenţe la diversitate. Se porneşte pe o serie de fisuri până la o traversare uşor dreapta, unde se află piciorul de lemn din Fluturele de Piatră. Era o pregătire pentru Fisura Albastră, mă amuzam eu pe atunci lipsită de astfel de speranţe. Câţiva metri am exersat “viermuitul” printr-un semitunel în perete… cu piciorul şi mâna stanga târâş în timp ce partea dreaptă căuta prize pe exterior. A fost taaare interesant, o tehnică la care mai am de lucrat. Nu a mai fost mult şi iată-ne ieşiţi în Creasta Vulturilor.
Eram suuuuper fericită. Primul meu traseu în Peretele Vulturilor, traseul la care rămăsesem cu gândul de ceva timp…. şi totul a mers bine!
Retragerea din acest perete se face prin mai multe locuri in functie de trasee astfel: din Innominata se va face un rapel de cca.20 metri in vilcelul Pietros, se va traversa vilcelul prin jnepeni si vreme de 20 de minute se va merge pe o poteca numita si Muchia cu Jnepeni. Se traverseaza din nou drepta in Vilcelul Pietros si se coboara pe o poteca usoara pina la Tancul Mic. Pentru traseele Fisura Suspendata Fluturele de Piatra si Policandrului retragerea se va face coborind din creasta Vulturilor in primul vilcel dupa care se va cobori pe firul acestuia (Atentie a nu se devia in stinga vilcelului pentru ca veti intilni o saritoare fara piton).
Vilcelul se va bifurca in doua fire iar retragerea este pe firul din dreapta peste niste placi dupa care veti ajunge la pitonul de retragere din traseul Innominata. Din traseele Fisura Mult Dorita si din Traseul Surplombelor retragerea se va face prin Brina Aeriana, Vilcelul Policandrului, La Pinda (Idem ca la peretele Vaii Albe)Descriere preluata de pe www.flutureledepiatra.ro
Dry tooling and Ice climbing in Gressoney, Aosta valley, Italy from sebastien montaz-rosset on Vimeo.
