A inceput ca un hobby, dupa cateva iesiri pe munte cu prietenii, dar a devenit ulterior un mod de viata fara de care nu as putea trai.

Pentru a-mi atinge targeturile pe care mi le propun in fiecare an si pentru a ma mentine in forma. Atunci cand ma catar ma simt liber, ma deconectez de lumea urbana, uit de problemele zilnice si simt ca traiesc.  Cand escaladez sunt una cu stanca. Probabil ca daca nu m-as fi catarat as fi mers cu bicicleta sau as fi schiat la un nivel mult mai ridicat fata de cel de acum.

In catarat, dupa parerea mea, psihicul are aceeasi pondere ca si antrenamentul fizic, poate ca este chiar mai important. Fara un psihic puternic nu ai putea impinge limitele corpului atat de mult,  „singura limita…este limita pe care ti-o impui tu”. 

Imi plac traseele  andurante de escalada,  cataratul pe gheata, cel mixt si  dry tooling. Sunt atras de traseele de alpinism care nu au premieri sau repetari

In anul 2009, impreuna cu Popa Laurentiu (Balaurul) am descoperit  prima faleza (Lespezi) pe care ulterior am amenajat-o impreuna cu Viorel Ene. De-a lungul timpului si-au pus amprenta mai multi prieteni printre care Mosloc Andrei, Viorel Amzaroiu, Silviu Corciovei, Nicolas Ecoffet, Cristi Ghelner si altii. Toate materialele care s-au folosit au fost exclusiv din contributiile cataratorilor.  Federatia Romana de Alpinism si Escalada ne-a sustinut doar cu o hartie stampilata pe care am cerut-o pentru a o depune la dosarul inaintat spre Parcul Natural Bucegi. A fost destul de greu  sa obtinem permisiunea Parcului Natural Bucegi sa ne desfasuram activitatea. Acum dupa ce am depus actele necesare apele s-au mai limpezit si ne bucuram de aceasta zona cu un potential imens si vast de noi trasee, un fel de Frankenjura de Romania . 

Intotdeauna m-au atras peretii nordici, cu atat mai mult unii atat de faimosi. Intrucat nici o echipa romaneasca nu a parcurs nici unul din cei trei pereti nordici iarna (Grand Jorasses, Matterhorn si Eiger), ne-am propus sa incercam o premiera noua pentru alpinismul romanesc.  Antrenamentele sunt specifice pentru gheata, dry tooling, cardio si rezistenta (catarat la sala, trepte, alergare montana, parcurgerea a diverse trasee etc.)

Am avut doua incercari nereusite, de doua ori a trebuit sa ne retragem din probleme medicale. Dar acest lucru ne-a motivat si mai mult. Am invatat sa avem rabdare si sa respectam muntele. Cand dai piept cu o natura dezlantuita iti dai seama cat de mic esti. Am invatat ca nu avem decat o viata, iar daca o traiesti cum trebuie, una este de ajuns.

Pentru traseele tari trebuie sa fii perseverent si sa nu renunti, chiar si cataratorii de top muncesc zile in sir pentru a reusi un traseu greu.  Nu am reusit sa fac trasee tari fara o munca titanica si fara sa ma pregatesc de cele mai multe ori specific, indiferent daca era vorba  de trasee de escalada, alpinism sau gheata. Dupa ce fac un traseu greu ma bucur cateva clipe iar apoi ma gandesc la urmatorul proiect, asta este partea care ma atrage la acest sport, proiectele nu se termina niciodata. Iubesc asta 

Antrenamentul trebuie structurat si facut in functie de obiectivele pe care ti le-ai propus. Nu poti vorbi de antrenament fara un scop anume, doar de mentinere. Antrenamentul este specific pentru fiecare individ in parte si pentru scopul fiecaruia. Nu oricine rezista la un antrenament de 6 zile pe saptamana, trebuie sa te ajute si organismul sa te refaci, ca apoi sa poti da randament.

Amandoua, una fara cealalta nu se poate, indiferent cine spune ca nu iti trebuie forta, greseste. Eu unul nu am vazut nici o persoana care sa se poate catara pe trasee mai grele doar din mana intinsa. Cum am spune noi forta este viitorul.

Vreau sa-mi termin proiectul WINTER ALPS TRILOGY care este un vis din copilarie, sa evoluez in escalada cat mai mult sa fac un traseu de 8c, probabil apoi o sa vreau sa fac un 8c+ , sa ajung sa parcurg un traseu in El Capitan si nu in ultimul rand sa dezvolt zona Moroeni.

Ar trebui sa transmitem generatiei tinere mai mult din experienta noastra, sa o sustinem. Sa avem o Federatie care sa ne reprezinte cu succes interesele, sa putem trimite cat mai multi sportivi la concursuri internationale. Mai mult interes organizat in dezvoltarea zonelor/deschiderea de noi faleze. Trebuiesc sutinuti oamenii care vor sa refaca trasee de alpinism, retrageri din pereti si amenajare de noi rute. Pentru asta  este nevoie de o Federatie implicata. 

Dar dupa 7 ani nu se vede nici un rezultat si nici o implicare a federatiei in sportul acesta.