Cei mai multi oameni si in special sportivi sunt familiarizati cu o durere musculara brusca. Crampele musculare sunt contractii musculare, cel mai adesea dureroase

Spasmul (contractia) musculara rapida si necontrolata se instaleaza pe neasteptate, fara stimularea prealabila sau cu una de intensitate minima. Spasmul muscular se intinde pe durata a citeva minute, dupa care scade in intensitate.

Crampele musculare pot interesa musculatura din toate grupele musculare, mai frecvente fiind localizarile de la nivelul gambei, piciorului si miinii.

In cele mai multe dintre cazuri durerea este de intensitate mica fara sa fie in legatura cu afectiuni interne. Exista si situatii cind acestea se pot corela cu afectiuni de natura neurologica sau musculara.

Termenul de crampa sau spasm muscular poate fi oarecum vag si uneori utilizat pentru definirea unor activitati musculare anormale si neplacute, cum ar fi: relaxarea insuficienta a musculaturii, fasciculatiile. Fasciculatiile sunt un tip de spasme musculare realizate rapid, necoordonat mai ales in muschii mici. 

Cauzele crampelor musculare
Contractia normala voluntara a muschiului incepe cind creierul trimite semnale electrice, conduse prin caile nervoase din coloana vertebrala, prin neuroni motori. Acestea include atit neuronii motori superiori din creier cit si neuronii motori inferiori din coloana vertebrala si care ajung la muschi. in muschi impulsurile chimice transportate de neuronul motor ajuta la eliberarea ionilor de calciu din depozitele din cadrul celulei musculare. Acesti ioni de calciu interactioneza cu proteinele musculare din celula, ceea ce are ca efect glisarea actinei si a miozinei una fata de cealalta. Aceasta miscare aduce capetele lor mai aproape, astfel se scurteaza muschiul. Recaptarea calciului si desfacerea legaturilor dintre actina si miozina duce la relaxarea fibrei musculare.

Contractia anormala poate fi cauzata de o activitate anormala la oricare dintre verigile acestui proces. Anumite mecanisme din creier si din restul sistemului nervos ajuta la o contractie regulata. intreruperea acestor mecanisme poate cauza spasm. Membrana musculara in sine poate fi sensibilizata determinind astfel contractii fara stimulare. Ionii de calciu s-ar putea sa nu fie recaptati suficient de repede astfel incit sa se realizeze o prelungire a contractiei musculare.

Intreruperea controlului nervos si sensibilitatea neuronului motor pot fi un rezultat al unor leziuni ale cailor nervoase. Cauze posibile includ afectiuni cerebrale (afectiuni neurodegenerative, traumatisme, leziuni ale maduvei spinoase) precum si substante neurotoxice (stricnina, insecticidele). Leziunile nervilor pot conduce la scurtarea permanenta sau temporara a muschiului denumita contractura musculara.

Schimbarile produse in raspunsului muscular pot fi datorate sau asociate cu:

- Efortul fizic prelungit. Paradoxal, relaxarea unui muschi necesita energie pentru ca aceasta sa se realizeze. Energia este utilizata la recaptarea calciului si la desfacerea legaturilor dintre actina si miozina. in mod normal senzatiile de durere si oboseala sugereaza faptul ca este timpul pentru odihna. Ignorarea sau suprasolicitarea acestor semnale de avertizare poate duce la o pierdere de energie atit de severa incit muschiul nu se poate relaxa producindu-se o crampa musculara. Aceasta este si explicatia de ce dupa masa trebuie evitat efortul fizic, singele fiind directionat in alte organe decit muschi.

- Deshidratarea si pierderea de sare. Acestea pot fi cauzate de voma sau diareea prelungita, de transpiratia abundenta din timpul unui exercitiu fizic de lunga durata mai ales desfasurat la temperaturi ridicate. Pierderea unor lichide si saruri minerale (natriu, potasiu, magneziu, calciu) pot produce perturbari ale echilibrului ionic atit in muschi cit si in nervi. Acesta poate impiedica muschiul sa raspunda si sa se refaca normal.

- Tulburarile metabolice care afecteaza rezervele de energie din muschi. Aceste sunt tulburari inascute care au ca particularitate deficite enzimatice de la nivelul muschilor. 

- Miotonia. Aceasta produce rigiditate datorita relaxarii intirziate a muschiului, dar nu produce contractiile spontane, cele care sunt de obicei asociate cu crampele. Cu toate acestea bolnavii care sufera de miotonie prezinta astfel de crampe in timpul efortului fizic. Simptomele miotonii se agraveaza de obicei la frig. 

- Fasciculatiile pot fi datorate oboselii, frigului, medicamentelor, tulburarilor metabolice, leziunilor nervilor sau bolilor neurodegenerative (inclusiv scleroza amiotrofica laterala). Majoritatea oamenilor prezinta fasciculatii scurte, moderate, din timp in timp, cel mai frecvent la nivelul gambei.

Simptomatologie
Durerea din timpul unei crampe musculare este intensa, localizata, si cel mai adesea invalidanta. Durerea se instaleaza rapid, poate dura citeva minute si trece treptat. Contracturile se dezvolta mai incet, de-a lungul zilelor sau chiar a saptaminilor si pot fi permanente daca ramin netratate. Fasciculatiile se pot produce in repaus sau dupa o contractie musculara si pot dura citeva minute.

Diagnostic
Contractiile normale sunt diagnosticate prin anamneza medico-sportiva, examenul fizic si cel neurologic precum si prin electromiografia muschiului afectat. Electromiografia inregistreaza activitatea electrica din muschi atit in repaus cit si in miscare.

Tratamentul
Majoritatea crampelor simple nu necesita tratament decit rabdare si stretching. Stretching-ul trebuie realizat treptat si prin miscari blande, iar asociat cu masajul muschiului afectat, poate ajuta la diminuarea durerii si grabirea vindecarii.

Crampele prelungite sau cu caracter regulat pot fi tratate medicamentos, sub supraveghere medicala. Administrarea lichidelor si a sarii, oral sau intravenos, este folosita la tratarea deshidratarii. Tratamentul bolilor metabolice sau neurologice, in cazul in care acesta este posibil, poate ajuta la indepartarea simptomatologiei.

Medicina alternativa
Crampele pot fi tratate cu Gingko (Ginkgo biloba) sau cu gutii japonez (Chaenomeles speciosa). Suplimentele de tipul vitaminei E, niacinei, calciului si magneziului favorizeaza vindecarea. Luate seara la culcare pot reduce sansele de formare a crampelor musculare nocturne.

Prognostic
Crampele musculare ocazionale sunt frecvente si nu au o semnificatie medicala speciala. 

Prevenirea
Sansele producerii crampelor musculare se pot reduce printr-o dieta adecvata, cu continut optim in minerale, si prin efectuarea unor exercitii fizice regulate care conduc la refacerea rezervelor de energie din muschi. Evitarea exercitiilor efectuate in conditii extreme ajuta la prevenirea crampelor produse de caldura. Acestea pot fi evitate si prin consumarea de apa cu sare inaintea exercitiului fizic prelungit, in conditii de caldura. O baie calda inainte de culcare poate creste circulatie la nivelul membrelor inferioare si astfel sa fie reduse crampele nocturne.